GENERAŢIA ETNOBOTANICELOR
E al patrulea sau al cincilea copil care mă ia în braţe, îmi
palpează buzunarele în treacăt şi se uită mirat la braţele mele
văzând că nu am urme de înţepături.
"Tu te droghezi?", îl întreb. Puştiul de 10 ani îmi arată mândru
urma lăsată de ac pe antebraţ. "Şi cum e?" Stă câteva secunde să se
gândească, închide ochii, se lasă pe spate zâmbind şi îşi freacă
mâinile de stomac. "E ca şi cum aş avea, aşa... multă ciocolată în
burtă".Suntem undeva la graniţa dintre cartierele bucureştene Rahova şi
Ferentari.
Sosirea ambulanţei Asociaţiei Române Anti-SIDA (ARAS)
este aşteptată. În fiecare săptămână, într-o zi şi oră ştiute,
consumatorii de droguri din zonă au aflat că dacă îşi adună
seringile folosite, vor primi în schimb unele noi.
Câţi consumatori sunt în România?
Potrivit doctorului Adrian Abagiu, Agenţia Naţională Antidrog estima în 2010 un număr de 250.000 de consumatori de droguri legale în România. Centrul Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO), estima că numărul de consumatori ar fi chiar de 750.000."Eu cred că e undeva la mijloc, deci probabil undeva în jur de 500.000 de persoane consumatoare dintre care majoritatea devin foarte repede dependenţi", spune doctorul Abagiu, care avertizează că legea privind interzicerea totală a substanţelor cu efect psihotrip ar putea veni prea târziu.
Heroina mai folosesc doar veteranii care au rămas în viaţă. Acum suntem în plină epocă a etnobotanicelor.
Denumirea este o glumă, nu mai e nimic botanic în ceea ce se găseşte legal, la spice shop. După ce substanţe ca salvia divinorum (o specie de mentă cu efecte asemănătoare marijuanei) au fost interzise, magazinele de vise s-au reorientat spre stimulentele sintetice. La fel şi consumatorii de heroină, care căpătau, cu ocazia aceasta, ceva nou de injectat. Efectele noilor droguri le-a văzut şi Ion, cât timp stătea la coadă la tratament pentru HIV.

Medicul Adrian Abagiu vede zi de zi efectele consumului de etnobotanice
"Am fost internat la spital şi acolo am fost chiar uimit să văd că erau persoane de 16-17 ani, mă refer la puştii care consumă acum drogurile legale nou apărute pe piaţă. Erau infectaţi cu HIV şi veneau exact ca pe bandă rulantă. Am rămas uimit cât de mulţi puteau să fie. Am vorbit cu unul dintre ei şi mi-a zis că se droghează de patru luni de zile. De patru luni a început să se drogheze cu legale şi în patru luni a reuşit să ia HIV-ul", spune Ion, care este plin de astfel de poveşti.
"Cunosc chiar un copil care are nouă ani de zile, părinţii lui l-au lăsat pe străzi şi se droghează cu legale la seringă mai rău ca unul de 30 de ani. Bagă multe plicuri pe zi şi e pur şi simplu un copil, are nouă ani".
Iar când vine vorba de "legale", nu mai este loc de prudenţă. "Am văzut cu ochii mei, este caz real... Ia seringa de jos şi îşi face cu ea, chiar dacă e cu sânge. Nimeni nu mai ţine cont. Dacă are plicul de legale îşi face cu orice fel de seringă, chiar dacă ştie că tu ai HIV", spune Ion, care priveşte fenomenul retrospectiv.
"Cu heroina era mult mai bine decât cu legalele astea. Îţi făceai de două ori pe zi şi gata. Dar cu astea îţi cere corpul din ce în ce mai mult. Îţi faci acum şi după zece minute iarăşi. Legalele sunt de 1.000 de ori mai periculoase decât heroina. Am mulţi prieteni care au murit de la chestia asta. N-au murit în 12 ani cât m-am drogat cu heroină, câţi au murit într-un an de când se droghează cu legale".
Situaţia văzută de Ion în stradă o vede zi de zi şi medicul primar Adrian Abagiu de la Institutul de Boli Infecţioase "Matei Balş".
"Buba cea mare este că din cauza ăstora (a drogurilor legale n.r.), de unde noi aveam 20.000 - 24.000 de consumatori heroinomani în Bucureşti, Timişoara, Constanţa, acum sunt undeva în jur de 500.000 în toată ţara", spune medicul.Etnobotanicele s-au mutat din magazinele clasice în cele virtuale.
Câţi consumatori sunt în România?
Potrivit doctorului Adrian Abagiu, Agenţia Naţională Antidrog estima în 2010 un număr de 250.000 de consumatori de droguri legale în România. Centrul Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO), estima că numărul de consumatori ar fi chiar de 750.000."Eu cred că e undeva la mijloc, deci probabil undeva în jur de 500.000 de persoane consumatoare dintre care majoritatea devin foarte repede dependenţi", spune doctorul Abagiu, care avertizează că legea privind interzicerea totală a substanţelor cu efect psihotrip ar putea veni prea târziu.
Heroina mai folosesc doar veteranii care au rămas în viaţă. Acum suntem în plină epocă a etnobotanicelor.
Denumirea este o glumă, nu mai e nimic botanic în ceea ce se găseşte legal, la spice shop. După ce substanţe ca salvia divinorum (o specie de mentă cu efecte asemănătoare marijuanei) au fost interzise, magazinele de vise s-au reorientat spre stimulentele sintetice. La fel şi consumatorii de heroină, care căpătau, cu ocazia aceasta, ceva nou de injectat. Efectele noilor droguri le-a văzut şi Ion, cât timp stătea la coadă la tratament pentru HIV.
Medicul Adrian Abagiu vede zi de zi efectele consumului de etnobotanice
"Am fost internat la spital şi acolo am fost chiar uimit să văd că erau persoane de 16-17 ani, mă refer la puştii care consumă acum drogurile legale nou apărute pe piaţă. Erau infectaţi cu HIV şi veneau exact ca pe bandă rulantă. Am rămas uimit cât de mulţi puteau să fie. Am vorbit cu unul dintre ei şi mi-a zis că se droghează de patru luni de zile. De patru luni a început să se drogheze cu legale şi în patru luni a reuşit să ia HIV-ul", spune Ion, care este plin de astfel de poveşti.
"Cunosc chiar un copil care are nouă ani de zile, părinţii lui l-au lăsat pe străzi şi se droghează cu legale la seringă mai rău ca unul de 30 de ani. Bagă multe plicuri pe zi şi e pur şi simplu un copil, are nouă ani".
Iar când vine vorba de "legale", nu mai este loc de prudenţă. "Am văzut cu ochii mei, este caz real... Ia seringa de jos şi îşi face cu ea, chiar dacă e cu sânge. Nimeni nu mai ţine cont. Dacă are plicul de legale îşi face cu orice fel de seringă, chiar dacă ştie că tu ai HIV", spune Ion, care priveşte fenomenul retrospectiv.
"Cu heroina era mult mai bine decât cu legalele astea. Îţi făceai de două ori pe zi şi gata. Dar cu astea îţi cere corpul din ce în ce mai mult. Îţi faci acum şi după zece minute iarăşi. Legalele sunt de 1.000 de ori mai periculoase decât heroina. Am mulţi prieteni care au murit de la chestia asta. N-au murit în 12 ani cât m-am drogat cu heroină, câţi au murit într-un an de când se droghează cu legale".
Situaţia văzută de Ion în stradă o vede zi de zi şi medicul primar Adrian Abagiu de la Institutul de Boli Infecţioase "Matei Balş".
"Buba cea mare este că din cauza ăstora (a drogurilor legale n.r.), de unde noi aveam 20.000 - 24.000 de consumatori heroinomani în Bucureşti, Timişoara, Constanţa, acum sunt undeva în jur de 500.000 în toată ţara", spune medicul.Etnobotanicele s-au mutat din magazinele clasice în cele virtuale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu